Obiective turistice

În 1899 membrii, "Societății pentru literatură, istorie și etnografie a comitatului Solnoc-Dăbâca" pun bazele unei colecții muzeale care cuprinde 3.791 piese de arheologie, artă, etnografie etc., pe lângă Liceul de Stat din Dej. În 1900, în urma unui control din partea Inspectoratului muzeelor, s-a dispus desființarea acesteia din cauza condițiilor necorespunzătoare de întreținere și funcționare. Până în 1904 materialele au fost transferate la Muzeul Ardelean din Cluj și la Muzeul de Belle-Arte din Budapesta.

În 1925, Consiliul orașului a luat hotărârea de a pune bazele unui mic muzeu comunal, iar în 1932 este semnat "Regulamentul Muzeului și Bibliotecii Orașului Dej".

La 8 septembrie 1940 orașul a fost invadat de horthyști, care au devastat muzeul, iar directorul Liviu Deac este forțat să se refugieze. La întoarcerea lui, în 1944, încearcă să recupereze resturile risipite ale muzeului, dar autoritățile cominterniste ard o parte din patrimoniul muzeistic și de carte veche. În 1952 - 1953 patrimoniul este mutat la parterul Prefecturii (în actualul edificiu al Primăriei). În 1968 muzeul ajunge de rang municipal și reușește să se extindă în clădirea vechii Primării, dar în 1974, în condiții de totală insecuritate, i se impune să se mute în alt spațiu, în demisolul igrasios al Claustrului franciscan.

În anul 1997 muzeul a fost evacuat din locația unde funcționa - Claustrul Mănăstirii Franciscane - și, printr-o hotărâre a Consiliului Local Dej, i se atribuie clădirea din piața Bobâlna. Acest imobil a fost construit în anul 1860 de arhitectul Grigore Pongracz, iar proprietarul clădirii a fost baronul Nalóczi Caroly.

În 2018 Muzeul Municipal Dej este mutat într-o clădire recent renovată  din centrul istoric al municipiului Dej, pe strada 1Mai nr. 3. Acest imobil corespunde necesităților de bună funcționare a muzeului. La demisol funcționează, o librărie spațioasă și frumos amenajată, o sală multimedia 3D cu capacitate de 46 de locuri, o sală de conferință și un birou de informații. La etaj sunt amenajate în 5 săli de expoziție obiectele cu valoare muzeală, iar cea de a șasea încăpere este destinată expozițiilor periodice.

În prima încăpere sunt expuse obiecte din epoca de piatră și epoca bronzului.

Primele exponate care ne captează atenția sunt osemintele unui mamut care a fost descoperit la Nireș în sărătură. Următoarele exponate sunt din epoca de piatră, ele fiind găsite în îmrejurimile Dejului deoarece valea Somesului a constituit o atracție pentru omul preistoric fiind o zonă foarte bogată în hrană.

Primele dovezi de locuire a zonei de la confluența Someșurilor datează de la începutul neoliticului mijlociu. Cea mai veche urmă de locuire de pe teritoriul actual al Municipiului Dej este atestată de mai multe fragmente ceramice, descoperite în urma unor cercetări de la începutul secolului XX. pe dealul Czicz din cartierul Viile Dejului. Cele mai vechi dintre ele aparțin fazei IVA a culturii neolitice Starcevo-Criș cu o datare între 5500-5250 Î.Hr.

Alte artefacte similare au fost descoperite pe teritoriul orașului, în zona Dealu Sfântu Petru și pădurea Bungăr. La Pintic au fost descoperite artefacte preistorice constând în fragmente de vase și chirpici neolitice, iar pe un drum de câmp s-a găsit o așchie neolitică de silex cornos. Din hotarul satului Pintic mai provin două topoare plate de anfibolit și o piatră anfibolit-andezit, folosită pentru zdrobit și este datată în neolitic.

Dintre artefactele din epoca bronzului găsite în împrejurimile Dejului, menționăm două securi de luptă din bronz, descoperite la Muncel, și 12 topoare de tip celt care au fost descoperite la Mintiu Gherlii. Pe lângă aceste exponate se regăsesc brățări, inele harnașament de cal și multe altele, această epocă fiind foarte bine reprezentată prin multitudinea bogată a exponatelor.

A doua încăpere găzduiește în mare parte exponate reprezentând perioada romană. Mare parte a acestora provin de la castrul roman „Samum” de la Cășei. Săpăturile arheologice sistematice au început din 1986 fiind reluate an de an până în 2008 Obiectele descoperite în urma săpăturilor sunt răspîndite în mai multe muzee din țară având o importanță istorică semnificativă.

Printre obiectele expuse se remarcă o colecție de monede romane bătute între secolele I-IV, tezaurul fiind descoperit la Nireș, .

Tot în această încăpere sunt expuse și obiecte reprezentând creștinismul. Cele mai importante piese sunt: un opaiț paleocreștin fiind datat între secolele IV-VI, un engolpion din bronz realizat în atelierele de la Kiev, și un discos pentru prescură din sec.XVII.

A treia cameră conține obiecte aparținând epocii moderne. Sunt expuse piese de mobilier din sec. XVII-XIX, lăzi și steaguri de breaslă, obiecte meșteșugărești, săbii, pistoale și alte arme reprezentative ale epocii.

Tot aici putem afla mai multe despre dezvoltarea și situația economică a orașului la vremea respectivă. Aici descoperim dovezi despre privilegiile de care a beneficiat orașul dealungul timpului, toate acestea datorânduse, în primul rând, comerțului de sare. Această situație bună, din punc de vedere economic, al orașului se reflectă și prin bogatul tezaur monetar expus, marea majoritate a monedelor fiind datate între sec. XV-XVII.

Un alt punct de atracție al acestei săli care fascinează orice copil, este velocipedul din sec. XIX.

Cea de a patra cameră găzduiește obiecte și fotografii de la Salina Ocna Dej. La intrare în partea stângă a încăperi ne întâmpină drapelul salinei din perioada interbelică, iar în fața noastră vedem impunătorul birou al prefectului pe care sunt expuse fotografii ai celor trei corifei Alexandru Vaida Voievod,Victor Motogna, Ștefan Cicio Pop. În dreapta biroului se află două vitrine cu ziare și obiecte de pe frotul Primului Război Mondial, iar în partea stângă a încăperii sunt expuse relicve ale celui de al Doilea Război mondial.

Cea de-a cincea cameră găzduiește obiecte cu tematică etnografică. Sunt expuse porturi populare din zonele limitrofe ale Dejului, iar obiectele de uz casnic din aceste vitrine ne ajută să ne creăm o imagine amplă despre viața de zi cu zi a sătenilor de odinioară.

Atât vasele de lut cât și obiectele sculptate din lemn sunt presărate cu bogate culori și motive florale care prezentă arta etnografică a zonei noastre. Aici putem vedea războiul de țesut, miheiul, moara de piatră, fierul de călcat și multe alte obiecte care erau folosite cîndva de bunicii, străbunicii noștri.

 

 

 

 

Programul muzeului este:
Marți - Sâmbătă: 08.00 - 16.00

Tarife:
Adulți - 5 lei
Copii, elevi, studenți - 2,5 lei

Adresă: Dej, str. 1 Mai nr. 3, jud. Cluj, cod 405200
Telefon: 0264/ 212.525
E-mail: muzeul_dej@yahoo.com